Mediere Online Romania – MEDIEREA, alternativa la justitie.

Articole

Încălcarea regulilor de către practicienii în insolvenţă, pedepsită penal

Încălcarea regulilor de către practicienii în insolvenţă, pedepsită penal
februarie 18
11:18 2014

     *  Interviu cu avocatul Nicoleta Grigorescu, fost judecător la Curtea de Apel Bucureşti
Reporter: Au trecut două săptămâni de când noile coduri – penal şi de procedură penală – au intrat în vigoare. Se simt deja efecte în domeniu?
Nicoleta Grigorescu: Efectele Codului penal s-au făcut simţite imediat după ce legea a intrat în vigoare, în momentul în care nu au fost suficiente brăţări pentru procedurile de arest la domiciliu. Acum, este o perioadă de mare stres, şi pentru avocaţi şi pentru Instanţă.
Reporter: În ce sens?
Nicoleta Grigorescu: La 1 februarie, foarte multe procese erau abia la primul termen. Toate acestea au fost trecute la Judecătorul de cameră preliminară, o nouă instituţie introdusă de Codul penal. Conform legii actuale, procesele care nu sunt intrate în Instanţă merg la judecătorul de cameră preliminară, acesta începând o procedură de corespondenţă cu inculpatul, cu avocaţii etc., lucru care ar fi trebuit să nu se întâmple. Judecătorul de cameră preliminară este o instituţie introdusă forţat. Ceea ce face el acum – verificarea legalităţii probelor, a sesizării Instanţei etc., sunt chestiuni legate strict de legalitatea demersului judiciar, pe care, în procedura veche, le făcea, la primul termen, judecătorul care judeca respectiva cauză. Acesta mai putea, în timpul procesului, să soluţioneze şi anumite excepţii care apăreau pe parcurs. Noua instituţie a fost introdusă în contextul în care avem acelaşi număr de judecători, de grefieri, de calculatoare, de registre etc.
Reporter: Aşadar, noile coduri din domeniul penalului vor aduce muncă în plus şi brambureală în sistem…
Nicoleta Grigorescu: În calitate de specialist în domeniu, sunt de părere că 90% din noul Cod penal este bun, răspunde unor noi cerinţe sociale, cum sunt cele referitoare la camătă sau la traficul de influenţă. Alte infracţiuni au fost clarificate. Codul de procedură penală, însă, pare a fi făcut de oameni care n-au avut nicio legătură cu practica, întrucât au altoit instituţii noi pe sistemul nostru tradiţional. În aceste condiţii, până când se va reglementa tot sistemul, se va produce o învălmăşeală, pentru că, în cadrul aceleiaşi instanţe, dosarele vor fi trecute de la un judecător la altul şi sunt multe situaţii în care legea este aplicată greşit.
Reporter: Totuşi, cele două coduri au fost adoptate în urmă cu 4-5 ani, pentru a intra în vigoare în 2014. De ce nu suntem pregătiţi?
Nicoleta Grigorescu: Judecătorii şi-au cumpărat cărţi, avocaţii s-au interesat despre aceste legi, astfel că, individual, probabil fiecare s-a pregătit pentru acest pas, dar la nivel instituţional a fost o mare surpriză…
Reporter: Câte dosare judecă, în medie, un judecător, într-o zi?
Nicoleta Grigorescu: Foarte multe. Îmi amintesc că o delegaţie străină s-a uitat pe lista de la Tribunal şi a întrebat dacă aceasta este pe toată săptămâna. Este un volum mare de lucru şi este foarte greu de repartizat dosarele în mod echilibrat. De aceea, şi munca avocaţilor s-a complicat foarte mult. Eu, când judecam, eram foarte interesată să am în sală avocaţi foarte bine pregătiţi, cu puncte de vedere argumentate, pentru a-mi controla raţionamentul juridic. În timp, noua lege se va reflecta şi în pregătirea avocaţilor, care se vor specializa foarte exact pe domenii. Este nevoie de acest lucru, pentru că fiecare infracţiune are un anumit mod de a fi probată.
Reporter: Va rog sa-mi spuneţi un lucru bun pe care l-a adus Codul penal.
Nicoleta Grigorescu: Un lucru notabil adus de noul Cod penal este acela că infractorii primari au şansa să primească pedepse mici, să se reabiliteze, să intre în societate, pe când recidiviştii, cei care fac mai multe infracţiuni, au şansa să ajungă foarte repede de la 2-3 ani la 15 ani de închisoare. În circa doi ani, sigur se va înţelege acest lucru la nivelul societăţii.
Reporter: Actualul Cod penal atinge şi sectorul insolvenţei. Ce a schimbat noua lege în acest domeniu?
Nicoleta Grigorescu: Codul de procedură penală a schimbat modalitatea prin care nu se iau măsurile asiguratorii, ci se contestă. A schimbat modalitatea prin care se face controlul judiciar pe aceste măsuri, pentru că ele sunt restrictive de drepturi, constituie o intromisiune a dreptului de proprietate, o limitare. S-a stabilit ca, fiind vorba de o limitare a unui drept fundamental, luarea măsurii asiguratorii să fie pusă sub controlul judecătorului. Dacă, până acum, contestaţiile împotriva luării măsurii se făceau în primul rând la procurorul ierarhic superior celui care a dat dispoziţia şi în cursul urmăririi penale nu te puteai adresa instanţei de judecată, rămânând controlul de la nivelul Parchetului până se termina urmărirea, în momentul acesta controlul este efectuat de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Acest lucru implică, în primul rând, nişte termene foarte strânse.
Reporter: Cum se vor reflecta aceste modificări în practică?
Nicoleta Grigorescu: În practică, vor exista sincope, întrucât, în cazul insolvenţei, există un administrator judiciar ce reprezintă persoana juridică respectivă. La rândul său, acest administrator are birocraţia sa. De aceea, va trebui ca, în timpul procedurii de insolvenţă, să se schimbe puţin modul în care sunt supravegheate toate problemele expuse. Până acum, nu a fost acordată o atenţie deosebită aspectului care vizează măsura asiguratorie, respectiv sechestrul asupra unui bun, mai ales că administratorul judiciar sau lichidatorul putea vinde bunurile, acestea ieşind libere de sarcini din patrimoniul societăţii chiar dacă erau sechestrate în momentul vânzării. Acum, nu se mai poate face acest lucru. Cele asupra cărora a fost pus sechestru penal rămân blocate, pentru că există dispoziţii speciale – a spălării banilor, a evaziunii fiscale, legea care reglementează infracţionalitatea de grup -, în care măsurile asiguratorii, în speţă sechestrul, urmăreşte bunul, nu persoana. Organul de urmărire se duce după bun în mâna oricui s-ar afla el, tocmai în ideea de a nu putea fi făcute manevre de genul donaţiilor, înstrăinărilor etc. Cu alte cuvinte, bunul care are un sechestru penal poate fi vândut, dar rămâne în ochii organelor judiciare.
Reporter: În aceste condiţii, probabil că sunt puţine persoane care să dorească să cumpere astfel de bunuri…
Nicoleta Grigorescu: Dacă prezintă interes pentru persoana respectivă, cred că acest tip de bunuri ar putea fi cumpărate, pentru că, în ipoteza în care statul le va confisca, ele pot fi răscumpărate.
Reporter: Vor exista blocaje în procedurile de restructurare din cauza acestei prevederi?
Nicoleta Grigorescu: Mai degrabă, cred că această modificare procedurală va conduce, în viitor, la mai multă rigoare, dat fiind faptul că există un control judecătoresc asupra modului în care se dispun aceste măsuri. De exemplu, dacă în cursul urmăririi penale se estimează producerea unui prejudiciu de un milion de euro, de obicei, organele de urmărire penală iau o măsură asiguratorie imediat ce declanşează urmărirea penală. Nu analizează dacă bunul sechestrat are valoare de 20 de milioane de euro. După noua lege, sechestrul este pus în baza unui control judiciar care obligă organul de urmărire penală să evalueze bunul şi să dimensioneze măsura proporţional cu prejudiciul, nu mai mult decât se presupune că urmează să i se confişte învinuitului. Este, aşadar, o rigoare mai mare, ceea ce este foarte important, pentru că exact acestea erau problemele în domeniu.
Reporter: Infracţiunile din Legea insolvenţei au fost trecute în Codul penal. Ce presupune acest lucru?
Nicoleta Grigorescu: Într-adevăr, gestiunea frauduloasă, bancruta simplă, bancruta frauduloasă au fost luate din Legea insolvenţei şi introduse în Codul penal. Reglementările sunt aceleaşi, însă odată cu iniţierea noilor legi s-a intenţionat o codificare a dispoziţiilor penale. S-a intenţionat să se codifice toate dispoziţiile penale din legile speciale din fiecare domeniu, însă legile noastre sunt foarte multe, fiind vorba despre o supra-reglementare. Atunci, s-a hotărât realizarea unui Cod penal, a unui Cod de procedură penală, a unui Cod silvic, a unui Cod vamal etc. Nu s-a reuşit adunarea dispoziţiilor speciale din toate legile, însă prevederile din câteva legi mai importante, unde s-a dovedit că existau frecvent activităţi infracţionale, au fost trecute în Codul penal, pentru a simplifica munca judecătorilor şi a procurorilor.
Reporter: Cât de mult se vor intersecta practicienii în insolvenţă cu problemele din penal?
Nicoleta Grigorescu: Activitatea de contestare a măsurilor asiguratorii presupune deja o relaţie aplicată cu instanţa de judecată. Nu mai este vorba să întocmeşti o contestaţie pe hârtie şi s-o pui la registratura parchetului, ci de o relaţie directă cu instanţa, ceea ce presupune că trebuie să ştii Codul de procedură penală, care este deosebit fundamental de cel civil. În plus, în civil sunt instituţii care nu există în penal. Cred că atunci când este vorba de măsuri pe care un administrator judiciar sau un lichidator le poate lua în timpul procedurii de insolvenţă, practicianul este susceptibil să încalce câte o regulă care ţine acum de Codul penal. Este şi o chestie psihologică. Înainte, toate aceste lucruri erau văzute ca prevederi ale insolvenţei, fiind dispuse în legea de profil. Acum, nu mai sunt reguli ale insolvenţei, fiind văzute ca infracţiuni ce presupun un anumit gen de fapte probatorii. Adică, administratorul judiciar trebuie să înţeleagă că anumite fapte pot fi uitilizate împotriva lui.
Reporter: Aceste fapte sunt, acum, sancţionate mai dur?
Nicoleta Grigorescu: Nu. Regimul sancţionator este acelaşi, dar până acum, practicienilor în insolvenţă li se părea că anumite fapte, acte, decizii, aveau caracter de uzanţă comercială. Eu, cu ochii mei de penalist, aceleaşi fapte le văd ca pe probe care incriminează. Deci, ca administrator, dacă vrei să iei o decizie, trebuie să-ţi întrebi avocatul dacă aceasta te incriminează. Practicienii în insolvenţă sunt nu doar jurişti, ci şi economişti, iar cei care sunt avocaţi, de obicei provin dintre comercialişti. De aceea, acum va trebui ca, la un anumit moment, să-şi ia colegi din penal care să-i ajute, pentru că prăpastia dintre comercial şi penal este la fel de mare ca în domeniul medical – un specialist în stomatologie nu poate face meseria unui chirurg. Practicianul în insolvenţă îşi dă seama dacă are nevoie de penalist sau nu, în funcţie de situaţia pe care o are de gestionat. Dacă are de gestionat situaţii care cad exclusiv sub incidenţa dispoziţiilor comerciale şi civile nu are nevoie de specialist pe penal, dar cred că în 70% din cazurile de insolvenţă persoana în cauză are probleme.
Reporter: În final, vă rog să-mi spuneţi dacă, în cariera dumneavoastră de judecător, v-a fost teamă vreodată că veţi lua decizii greşite…
Nicoleta Grigorescu: Niciodată nu am luat decizii înainte să fiu sigură. Uneori, probatoriul este echivoc şi, în calitate de judecător, trebuie să-ţi asumi răspunderea unei decizii. Eu nu am condamnat niciodată un om dacă nu am fost foarte sigură că este vinovat. Când stai pe acel scaun, şi intri de dimineaţă în sală, şi sala este plină, şi toată lumea se uită fix la tine este un sentiment greu de descris. Întotdeauna mi-a fost frică de puterea pe care am avut-o. În momentul în care un judecător scrie „dispun”, fiecare cuvânt al său este lege pentru persoana incriminată – eu cred că foarte mulţi nu sunt conştienţi de acest lucru. În dispoziţie, prin acea lege, ia libertatea, casa, copilul, tot ce are persoana respectivă, iar dacă ai luat pe nedrept aceste lucruri, ea nu se poate apăra, indiferent câţi avocaţi ar avea. Ca procuror judiciar la Înalta Curte, mi-a fost foarte uşor să cer 15 ani, 20 de ani de închisoare, pentru că aşa prevederea legea, însă când a fost să dau eu aceste pedepse mi-a fost foarte greu. În civil este altceva, justiţiabilii sunt în mâna legii, în penal, sunt în mâna judecătorului, care trebuie să aplice legea – cu o mână pe cod şi una pe cord.
Reporter: Mulţumesc!


EMILIA OLESCU

sursa: bursa.ro

Încălcarea regulilor de către practicienii în insolvenţă, pedepsită penal - overview
5
0 Very Poor
Share

Related Articles

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Write a Comment

Your email address will not be published.
Required fields are marked *

Follow us

Abonati-va la newsletter


Mediere Online Romania - Medierea, alternativa la justitie - Informatii despre o alternativa viabila la justitie. Informatii pentru profesionistii in mediere. Stiri, articole, evenimente, cursuri, tipuri de litigii...

Mediere Romania

Curs valutar live