Iata care sunt sanctiunile disciplinare pe care orice angajator le poate aplica atunci cand este savarsita o abatere disciplinara:

a) avertismentul scris;

2016. b) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului… …Citeste mai departe despre… ABATERILE DISCIPLINARE SI SANCTIUNILE LOR IN 2016. CE TREBUIE SA STIE ANGAJATII SI ANGAJATORII. INTREBARI DES INTALNITE IN PRACTICA

sursa: legislatiamuncii.manager.ro

Din probele administrate in cursul cercetarii disciplinare, trebuie sa reiasa caracterul grav al abaterii sau savarsirea de abateri repetate.

Sunt numeroase exemple de abateri disciplinare grave si deosebit de grave.

Le vom determina in functie de aspecte importante, precum:

1. a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita;
2. b) gradul de vinovatie a… …Citeste mai departe despre… CUM DETERMINAM CARACTERUL GRAV AL UNEI ABATERI DISCIPLINARE?

sursa: legislatiamuncii.manager.ro

Esential de retinut este faptul ca orice angajat are dreptul sa se adreseze organelor de control sau instantelor competente in cazul in care drepturile sale au fost incalcate. Evident, are nevoie de argumentele de rigoare, de dovezi, de asistenta juridica.

Foarte putini angajati decid sa ia atitudine si sa incerce sa schimbe atitudinea abuziva a angajatorului. Cei mai multi prefera sa accepte situatia. Motivele sunt diverse, cele mai…   …Citeste mai departe despre…   INTERVIU CU AVOCAT ANA-MARIA BORZ: CONFLICTE DE MUNCA IN 2016. CE PROBLEME AU SALARIATII LA LOCUL DE MUNCA?

sursa: legislatiamuncii.manager.ro

Inculpata, apărată de avocatul Matei Bratu, este rejudecată pentru folosirea cu rea credinţă a creditelor societăţii în scop personal, bancrută frauduloasă şi tentativă de înşelăciune. Iniţial, la prima judecată, inculpata a fost găsită vinovată de toate cele trei infracţiuni şi condamnată la închisoare cu suspendare. Mai apoi însă, soluţia a fost casată în calea de atac, iar dosarul a ajuns din nou la Judecătoria Focşani.

Audiată de instanţă, inculpata – care a intrat în atenţia organelor legii ca administrator al unei societăţi aflate în faliment – a explicat că niciodată nu a avut intenţia să comită infracţiuni. Pe scurt, aceasta este acuzată că, în perioada în care firma sa era în procedura insolvenţei, a efectuat anumite operaţiuni, deşi nu avea acest drept. Varianta acesteia a fost însă aceea că a retras bani din contul societăţii pentru a achita furnizorii cu care avea contracte, tocmai pentru a evita un colaps. 

„Am încercat să îmi achit datoriile către furnizori, care erau foarte mari în acel moment. Drept urmare nu am putut să merg mai departe. Nu am avut nici cea mai mică intenţie de a comite fapte penale, dar nu cunoşteam Legea Falimentului. Mie nu mi-a fost retras dreptul de administrator. Lichidatorul ar fi trebuit să mă îndrume, dar noi nu am discutat decât o singură dată. Ştiam că a fost numit lichidator judiciar, dar noi nu am comunicat şi nu am ştiut că trebuie să îl anunţ atunci când făceam plăţi”, a susţinut inculpata.

Aceasta a precizat totodată că nu poate dovedi plăţile făcute către furnizori, înctrucât nu mai are chitanţele. În faţa instanţei, aceasta a declarat că la momentul când i se judeca dosarul de faliment, a predat mai multe acte solicitate de lichidatorul judiciar, însă nu ştie dacă era vorba şi despre aceste chitanţe.

Subiecţii pasivi şi decizia de casare

După audierea inculpatei, instanţa a pus în discuţiile dispoziţiile din decizia de casare a Curţii de Apel Galaţi, respectiv aplicarea legii mai favorabile faţă de inculpată. În cadrul acestor dezbateri, atât avocatul Bratu, cât şi avocatul Mioara Flenchea, apărător al intereselor unei părţi civile, au punctat asupra faptului că instanţa trebuie să aplice dispoziţiile Noului Cod Penal ca lege mai favorabilă. Aceleaşi concluzii au venit şi din partea procurorului de şedinţă, care a arătat că dispoziţiile legii actuale sunt mai favorabile.

Cu toate acestea, avocatul Bratu a combătut susţinerile procurorului de şedinţă în ceea ce privea concursul de infracţiuni la acuzaţia de folosire cu rea credinţă a creditelor societăţii. Astfel, avocatul Matei Bratu a punctat că există o singură infracţiune, în condiţiile în care a existat o singură parte vătămată. De altfel, „în decizia de casare nu scrie că la infracţiunea prevăzută de articolul 272 din Legea  31 / 1990 subiecţii pasivi sunt creditorii, astfel că avem o singură infracţiune. Am decizia Curţii de Apel Galaţi în faţă, la bancrută erau şi creditorii”, a arătat avocatul inculpatei.

Susţinerea procurorului de şedinţă pe concursul de infracţiuni venea din logica că, în situaţia în care partea vătămată nu a putut răspunde în cauză pe motiv că se afla în procedură de reorganizare, automat părţi vătămate ar fi creditorii acesteia.

În final, instanţa a admis cerera de schimbare a încadrării juridice pe legea nouă în ceea ce priveşte tentativa de înşelăciune şi bancruta frauduloasă, rămânând în pronunţare vizavi de cea de-a treia infracţiune reţinută în rechizitoriu. Procesul va continua însă şi cu audierea lichidatorului numit în procedura de faliment a societăţii administrate de inculpată, la solicitarea procurorului de şedinţă.

Iniţial, inculpata a fost condamnată la 6 luni cu suspendare, în ianuarie anul trecut. Ulterior, în septembrie, Curtea de Apel Galaţi a admis „apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani, de inculpată şi de persoana vătămată SC Dunărea Comprest SRL Focşani. Desfiinţează sentinţa penală a Judecătoriei Focşani şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. Dispune plata din fondurile MJ către Baroul Galaţi a sumei de 50 lei reprezentând onorariul parţial pentru apărătorul desemnat din oficiu (avocat Dogaru Ionuţ). Definitivă”.

sursa: avocatura.com

Detasarea reprezinta actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in interesul acestuia.

Atentie la faptul ca delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului.
Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia. Insa…   …Citeste mai departe despre…  CAND RISTI SA FII SANCTIONAT PENTRU CA NU ACCEPTI DECIZIA DE DELEGARE?

sursa: legislatiamuncii.manager.ro

Mai mult, Curtea a găsit că întreprinderea individuală nu este o entitate cu o organizare proprie, de sine stătătoare, fiind o formă de organizare desfăşurată pe riscul întreprinzătorului persoană fizică. Acesta din urmă este subiectul de drept…   …Citeste mai departe despre  ICCJ: Întreprinderea individuală nu poate răspunde penal în calitate de persoană juridică. Decizia se aplică deja

sursa: avocatnet.ro

Conform acestei hotărâri de Guvern, începând din 2016, doar universitățile vor mai avea dreptul să organizeze cursuri și să ofere diplome adulților cu studii superioare…   …Citeste mai departe despre Statul lasă firmele de training fără clienţi

sursa: capital.ro

HOTĂRÂRE nr. 567 din 15 iulie 2015 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. I

Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 28 noiembrie 2013, se modifică după cum urmează:

1.Articolul 2 va avea următorul cuprins:

„Art. 2

Se aprobă corespondenţa dintre nivelurile CNC, actele de studii ce se eliberează, tipul de programe de educaţie şi formare profesională din România prin care pot fi dobândite nivelurile de calificare, nivelurile de referinţă ale Cadrului european al calificărilor, precum şi condiţiile de acces corespunzătoare fiecărui nivel de calificare, prevăzute în anexa nr. 2.”

2.Anexa nr. 2 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

Art. II

Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 28 noiembrie 2013, cu modificările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

-****-

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Sorin Mihai Cîmpeanu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

ANEXĂ: Corespondenţa dintre nivelurile CNC, actele de studii ce se eliberează, tipul de programe de educaţie şi formare profesională din România prin care pot fi dobândite nivelurile de calificare, nivelurile de referinţă ale Cadrului european al calificărilor (CEC), precum şi condiţiile de acces corespunzătoare fiecărui nivel de calificare

(- Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 918/2013)

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 572 din data de 30 iulie 2015

sursa: idrept.ro

]]> https://mediereonline.com/blog/modificari-esentiale-activitatea-furnizorilor-de-programe-de-formare/feed/ 0 https://mediereonline.com/blog/strategie-de-negociere-4/ https://mediereonline.com/blog/strategie-de-negociere-4/#comments Mon, 02 Nov 2015 09:30:52 +0000 http://mediereonline.com/?p=4426 Unora dintre noi le este familiar conceptul „Getting to Yes”, care denumeşte o legendară strategie de negociere creată de profesorul Roger Fisher, de la Harvard, alături de William Ury şi Bruce Patton. Strategia „Cum să ajungi la un Da” într-o negociere, prezentată în bestsellerul cu aceeaşi denumire, a fost creată pe baza unui program de cercetare a modului în care pot fi rezolvate conflictele apărute în negocieri.

Ea ne permite să negociem disputele personale şi profesionale astfel încât să ajungem la un acord, fără să fim traşi pe sfoară şi fără să ne înfuriem – n.trad. Există însă o…   …Citeste mai departe despre Nu mai încerca să mulţumeşti pe toată lumea

sursa: cariereonline.ro

Propunerea legislativa de modificare a Codului muncii adoptata tacit de senatori, in sedinta de miercuri, este initiata de Blocul National Sindical (BNS). Aceasta este una dintre cele mai mari confederatii sindicale reprezentative autohtone, care are in componenta peste 300.000 de membri de sindicat (lucratori din sectorul public si cel privat).

Dupa incercarea esuata din 2012, initiatorii au luat de la capat procedura in 2014. Proiectul a primit avizul Consiliului Legislativ si a fost publicat in Monitorul Oficial in luna martie a anului trecut. Apoi, conform procedurii legale privind initiativele cetatenesti, au fost stranse peste 130.000 de semnaturi ale cetatenilor cu drept de vot (minimul necesar fiind de 100.000) si proiectul a putut fi inregistrat la Parlament si trimis Curtii Constitutionale (CCR).

CCR a constatat in ianuarie ca propunerea legislativa respecta conditiile impuse prin lege si a comunicat acest lucru Senatului, care este prima Camera sesizata. Totodata, hotararea Curtii a aparut in februarie in Monitorul Oficial. Astfel, dupa indeplinirea acestor conditii, propunerea legislativa a intrat in procedura parlamentara de legiferare.

Deoarece senatorii au depasit data pana la care trebuiau sa dezbata si sa aprobe propunerea legislativa, aceasta a fost adoptata tacit in sedinta de ieri. Mai departe, proiectul va ajunge la Camera Deputatilor, care este for decizional.

Conform expunerii de motive a initiativei legislative, prin prevederile propuse se va asigura un echilibru in relatia dintre salariati si angajatori si se vor flexibiliza relatiile de munca.

Propunerile de modificare a CIM vor fi comunicate in scris salariatului.

Proiectul de lege care a trecut de Senat introduce obligatia angajatorului de a comunica in scris salariatului orice propunere de modificare a contractului individual de munca (CIM).

Apoi, in cel mult zece zile, salariatul va trebui sa ofere, tot in scris, un raspuns. Daca acesta va fi de acord, actul aditional la contract se va incheia in termen de 15 zile.

“In cazul in care salariatul este de acord cu propunerea de modificare a contractului individual de munca, partile vor incheia in scris actul aditional la contract in termen de 15 zile de la data luarii la cunostinta de catre angajator a acordului exprimat de catre salariat. Actul aditional va intra in vigoare in momentul semnarii de catre parti, chiar daca acesta este incheiat dupa expirarea termenului de 15 zile”, prevede proiectul.

Daca salariatul nu va fi de acord cu propunerea angajatorului sau daca nu va oferi un raspuns in termenul de zece zile, contractul nu va putea fi modificat.

Concediu de odihna mai mic pentru salariatii cu norma partial.

Cu toate ca, in prezent, angajatii cu norma intreaga si cei cu fractiune de norma au dreptul anual la acelasi numar de zile de concediu de odihna (adica cel putin 20 de zile lucratoare pe an), acest lucru va fi schimbat.

Mai exact, in propunerea de act normativ este specificat ca, in cazul salariatilor cu norma partiala, concediul de odihna va fi acordat proportional cu timpul efectiv lucrat. Totusi, se prevede ca partile vor putea stabili – prin contractul colectiv de munca aplicabil – o durata mai mare decat aceasta.

In acelasi timp, tot prin contractul colectiv de munca – sau prin CIM – se va putea stabili o durata egala cu cea la care au dreptul salariatii cu norma intreaga.

Ore suplimentare saptamanale mai multe in anumite domenii de munca

Codul muncii stabileste ca durata maxima a timpului de munca nu trebuie sa depaseasca 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.

“Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de patru luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana”, se arata in actul normativ citat.

Aici, propunerea legislativa prevede exact in ce domenii perioada aceea de referinta va putea sa fie mai mare de patru luni, dar de cel mult sase luni. Concret, durata saptamanala a timpului de munca va putea trece simtitor peste cele 48 de ore in cazuri precum:

• activitatile de securitate si supraveghere ce necesita prezenta permanenta in scopul de a proteja bunuri si persoane (gardieni, paznici, firme de paza si securitate);
• activitatile care implica nevoia de continuitate a serviciilor/productiei (servicii medicale, mass media, agricultura, transportul de calatori);
• sectorul transporturilor feroviare.

Totodata, va exista si posibilitatea extinderii perioadei de referinta pana la maximum 12 luni, prin derogari ale contractelor colective de munca incheiate la nivel de sector de activitate.

Sporuri pentru munca suplimentara si pentru disponibilitatea in timpul liber

Munca suplimentara va fi compensata prin ore libere platite in urmatoarele 30 de zile, fata de 60, cat este in momentul de fata, plus ca se va acorda automat si un spor de cel putin 75% din salariul de baza.

“In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila (…) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator dublului duratei acesteia”, se propune in proiectul de modificare a Codului muncii. Sporul respectiv va urma sa fie de cel putin 100% din salariul de baza.

De asemenea, initiatorii propun si acordarea unui spor pentru perioadele in care salariatul se afla la dispozitia angajatorului in timpul sau liber. In aceasta situatie, activitatea va fi remunerata asemenea muncii suplimentare.

Reglementarea activitatii desfasurate in alt loc decat sediul angajatorului

Desi in momentul de fata Codul muncii contine prevederi referitoare la munca la domiciliu, noul proiect introduce si notiunea de telemunca.

Aceasta va fi “o forma de organizare a muncii prin intermediul careia salariatii, utilizand tehnologiile informatice, indeplinesc atributiile specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o detin in alt loc decat sediul sau domiciliul angajatorului, dupa caz”.

Astfel, telesalariatii isi vor putea stabili singuri programul de lucru, iar angajatorul va putea sa verifice activitatea acestora in conditiile stabilite prin CIM sau prin contractul colectiv de munca.

Telesalariatii si angajatii care lucreaza la sediul angajatorului vor beneficia de aceleasi drepturi.

Ce masuri semnificative mai propune BNS

In afara de cele prezentate, in initiativa cetateneasca adoptata de Senat se mai gasesc si alte propuneri notabile, cum ar fi:

• clauza de concurenta si cea de confidentialitate sa produca efecte doar pe durata CIM, nu dupa incetarea acestuia;
• cresterea perioadei de proba, pentru persoanele cu handicap, de la 30 la 45 de zile calendaristice, iar in cazul lucratorilor necalificati aceasta sa fie de cel mult zece zile lucratoare;
• CIM sa se suspende de drept pe durata efectuarii serviciului militar si angajatorul sa nu poata sa concedieze salariatul in aceasta perioada;
• angajatorul care face concedieri colective sa nu poata, timp de noua luni, sa incadreze salariati noi pe locurile respective;
• sa se poata incheia cel mult trei CIM pe durata determinata intr-un termen de maximum 24 de luni si acesta sa nu poata fi incheiat pe o perioada mai mare de 24 de luni, fata de 36, cat este acum;
• agentul de munca temporara sa fie societate comerciala sau PFA, nu persoana juridica, asa cum este prevazut in prezent in Codul muncii;
• cuantumul net al salariului de baza minim sa nu fie mai mic de 50% din salariul de baza mediu net la nivel national comunicat de Institutul National de Statistica.

Ce procedura a urmat initiativa pentru a ajunge pe masa parlamentarilor

In afara membrilor Guvernului si a parlamentarilor, initiativa legislativa mai poate apartine si unui numar de 100.000 de cetateni cu drept de vot.

“Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislativa trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete, respectiv in municipiul Bucuresti, trebuie sa fie inregistrate cel putin 5.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative”, dispune Constitutia tarii noastre.

Propunerea legislativa se aduce la cunostinta, conform Legii nr. 189/1999, prin publicarea in Monitorul Oficial, insa, inainte de acest pas, trebuie sa fie obtinut avizul Consiliului Legislativ.

Astfel, proiectul initiat de Blocul National Sindical a obtinut avizul Consiliului Legislativ pe 10 februarie 2014 si apoi a aparut in Monitorul Oficial pe 11 martie 2014.

De la publicarea in Monitor, initiatorii au avut la dispozitie sase luni pentru a strange minimum 100.000 de semnaturi de sustinere si apoi sa inregistreze initiativa legislativa la Parlament. Inregistrarea a fost facuta in septembrie, iar in ianuarie, asa cum prevede Legea nr. 189/1999, CCR s-a pronuntat asupra proiectului, gasind ca prevederile legale au fost respectate.

Dupa indeplinirea acestui pas, hotararea CCR a fost comunicata Senatului pe 28 ianuarie 2015 si publicata in Monitorul Oficial in 5 februarie 2015.

Senatul a adoptat miercurea asta proiectul in calitate de prima Camera sesizata, astfel ca, pentru ca prevederile acestuia sa se aplice, este nevoie si de aprobarea deputatilor. Initiativa cetateneasca va ajunge in perioada urmatoare la cealalta Camera.

BNS a mai incercat sa aduca in Parlament aceasta initiativa cetateneasca si in 2012. Insa, dupa obtinerea avizului Consiliului Legislativ si publicarea in Monitorul Oficial din 16 noiembrie 2012, initiatorii n-au reusit sa stranga numarul necesar de semnaturi in perioada de sase luni pe care au avut-o la dispozitie, a explicat pentru AvocatNet.ro, la inceputul acestui an, Cristian Mihai, vicepresedinte al BNS.

Din acest motiv, intreaga procedura a trebuit sa fie luata de la inceput. Totusi, fata de forma propusa in 2012, proiectul a mai suferit anumite modificari inainte de a fi publicat anul trecut in Monitorul Oficial.

Atentie! Prevederile initiativei cetatenesti de modificare a Codului muncii NU se aplica momentan. Pentru a intra in vigoare, legea trebuie adoptata de Camera Deputatilor, promulgata prin decret prezidential si publicata in Monitorul Oficial.

Codul Muncii – Brosura elaborata de Blocul National Sindical – texte noi, texte modificate, texte abrogate, texte initiale

sursa: bns.ro

Notiunea de stocare este definita de Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date (“Legea 677/2001”) ca fiind acea operatiune de prelucrarea a datelor cu caracter personal ce consta in…   …Citeste mai departe despre Stocarea datelor cu caracter personal – cat timp poti pastra informatiile colectate de firma ta?

sursa: avocatnet.ro